trafic.ro ranking

trafic.ro

luni, 9 iunie 2014

Conţine Universul exact 100 miliarde galaxii? (Q&A Astronomie)



Peste tot se scrie şi se spune ca existã 100 miliarde de galaxii în Univers. Cum şi ce metode folosesc oamenii de ştiinţã pentru a le calcula? Cum poate un om de ştiinţã sã declare acest lucru ca fiind sigur, când noi nu putem ajunge alte galaxii? Cum poate un om de ştiinţã sã ştie unde se terminã Universul, şi dacã acolo unde credem noi cã se terminã, de fapt sã nu se termine, sau,  dacã nu cumva vasta magnitudine pe care putem noi sã o percepem, nu este decât o iluzie şi Universul nu este atât de mare pe cât credem? Ce existã în aceste galaxii îndepãrtate şi cum ne putem da seama?

Acestea sunt câteva întrebãri care şi le pun iubitorii de astronomie. Rãspunsurile sunt delicate, deoarece descoperirile sunt fãcute în mod constant. Teoriile, unele se schimbã, altele se anuleazã, altele se bat cap în cap pe zi ce trece.


Cum şi ce metode folosesc oamenii de ştiinţã pentru a numãra galaxiile? 

Datoritã nesiguranţei, tot ce pot face astronomii e sã facã cele mai bune estimãri în legãturã cu numãrul galaxiilor. Una dintre metodele prin care se poate realiza acest lucru, este folosind informaţiile de la mai multe observatoare, unul din ele fiind Sloan Digital Sky Survey.
Aşa putem sã estimãm numarul total al galaxiilor. De exemplu, SDSS, a gãsit 930,000 de galaxii şi mai mult de 120,000 de quasari. Asta doar pentru un anumit volum al cerului. Putem apoi extrapola aceste numere, folosind de multe ori super computere pe alte regiuni, folosind informaţii adiţionale. Dar, rezultatul final este mai degrabã încã estimativ, decât un numãr precis.

Metoda principalã pe care astronomii o folosesc pentru a calcula numãrul de galaxii din Univers, este fotografia. Folosind telescoape uriaşe, şi timpi de expunere foarte lungi, ei pot captura în imagini obiecte foarte neclare, foarte foarte îndepãrtate. Aceste obiecte sunt galaxii, aşa cum sunt cele ce nu sunt departe de noi, care sunt observate uşor de noi.

Unii s-ar întreba şi ar fi confuzi, cã şi chiar cu fotografii ar lua foarte mult timp sã numeri chiar şi un miliard din cele 100. Cum le numãrã şi cât de exacte sunt? Ce tehnologie este folositã? 

Ei bine, ce au fãcut oamenii de ştiinţã, a fost şi este, sã numere galaxiile dintr-o singurã fotografie a unei porţiuni mici a cerului, şi apoi sã multiplice acel numãr pentru a ajunge la numãrul final. Şi de atunci, în fiecare fotografie pe care o fac, a unei alte secţiuni a cerului, ei gãsesc şi mai multe galaxii, nu mai puţine. Aşa ca acel numãr va creşte probabil în timp.

Trebuie ţinut cont cã nu sunt numai fotografii cu lumina vizibilã cu ochiul liber. Acestea implicã de asemenea şi pãrţi de spectrum infraroşu şi ultraviolete, dar şi unde radio, unde de gravitaţie, etc, şi se foloseşte chiar şi analiza spectrometriei galaxiilor. Toate mãsurãtorile aratã ca acestea sunt galaxii nu doar pentru cã aratã a fi galaxii, dar şi pentru cã se comportã ca galaxiile.

Deci, din ce am înţeles de aici, este cã numãrul galaxiilor din Univers este estimat din numãrarea galaxiilor dintr-o anumitã parte a cerului pe care putem sã o observãm mai uşor. Dacã presupunem cã în regiunea implicatã se crede cã reprezintã o milionime din întreaga mãrime a Universului, regiune care conţine sute de mii de galaxii, atunci, dacã numãrul de galaxii pe unitate de spaţiu este aproape constant, înseamnã cã tot Universul ar conţine o sutã de mii de milioane de galaxii, sau 100 de miliarde.

Bineînţeles, asta presupune cã noi ştim cât de mare e Universul, şi galaxiile sunt împrãştiate prin el mai mult sau mai puţin uniform, ceea ce este o teorie bunã, pentru cã fundalul cosmic de microunde sugereazã cã totalitatea densitãţii unor pãrţi variate din Universul timpuriu, a fost la fel peste tot, şi adevãrul este cã în regiunile pe care le-am studiat pânã acum, nu este nicio dovadã de mari deviaţii într-un volum mare de spaţiu.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management