In aceste imagini, cele mai mari cratere vizibile care iti artag atentia la prima privire, se numesc Stofler in dreapta, si Maurolycus. Aceste ar trebui sa fie invers, dar imaginea prin telescop este rasturnata.
Stofler (126 km), este un crater aproape circular. Marginea de est este "dintata", podeaua, in ansamblu, parand a fi o talpa de gasca. Un lucru interesant pe care il observam, este podeaua acestuia, pe care se disting mai multe nuante. Privite in ansamblu, acestea se rezuma la 3 pete mai inchise la culoare. Alte caracteristici, sunt multe cratere foarte mici, podeaua parand a fi ciuruita ca de gloante. Alta caracteristica a lui Stofler, sunt craterele satelit asezate pe marginea lui, cum sunt Stofler K (19 km), pe marginea exterioara la vest, si Stofler F (18 km), pe marginea interioara, pe podeaua craterului, la sud.
La sud-est, lipit de Stofler, este craterul Faraday (70 km). Acesta este mai mic in dimensiuni, si are cratere satelit tot pe margine, si anume Faraday A (21 km) si C (30 km). Acesta din urma, are cateva varfuri tocite centrale in interior. Faraday este un crater rotund, dar deformat de A si C pomenite mai sus.
Al doilea crater voluminos din aceste fotografii, este Maurolycus (114 km), un crater circular care apare dezordonat la prima privire, datorita multor caracteristici pe care le are. Acesta are cratere ulterioare mai mici dar si forme de relief pe podea.
Peretii interiori sunt foarte lati, mai ales la nord-vest si nord-est. Pe margini exista cratere ce au aparut ulterior impactului ce a format Maurolycus. Pe marginea de nord-vest, este craterul Maurolycus F (25 km), lipit de Maurolycus B (12 km), iar pe marginea de sud este Maurolycus A (15 km). Si pe podea sunt cratere, la centru-sud fiind Maurolycus J, la vest M, la centru-est L si la nord N.
Peretii interiori sunt terasati la V-N-E, si sunt mai lati spre interior pana la podea decat cei de sud. La nord-vest, peretele da impresia ca intra pe podeaua lui Maurolycus pana chiar in centru. Aceasta zona mai inalta decat podeaua, este mult mai brazdata de impacturi ulterioare decat restul ei. In general, toata podeaua este "ciuruita" cu cratere foarte mici, care sunt observabile doar cu un telescop puternic in conditii de atmosfera curata.
Nu uitati, ca punctele cardinale pe care le-am scris in articol, sunt corecte doar daca priviti imaginea cu susul in jos, deoarece imaginile sunt rasturnate asa cum se observa prin telescop.
Fotograf: Lupu Victor
Optica: Celestron telescop reflector C8 inci-newtonian, plossl 20mm, 2x Barlow
Mount: CG5 (EQ5)
Aparat: Sony HDR CX105 la 8x zoom optic
Marire totala: 800x
Filtru: Nu
Data: 20/07/2011
Locaţie: Baia Mare, România
Prelucrarea: Registax
Imaginile au fost obținute prin atașarea unei camere video direct în ocularul unui telescop astronomic de 8 inch (203 mm) Newtonian; din acest motiv câmpul vizual al ocularului a fost mărit.
În imaginea de mai jos sunt etichetate craterele şi alte caracteristici de pe Lună din regiunea respectivă. Pentru a înţelege cât mai bine această hartă fotografică, trebuie să reţineţi că eticheta cu numele sau litera craterelor mai mari, ar putea fi găsite în centrul acestora, iar la craterele mici, eticheta se găsește în jurul lor, de obicei deasupra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu