Blog de astrofotografie ( astronomie observațională ) a Lunii în principal și a altor corpuri ceresti cu telescop Celestron de 8 inci cu postari zilnice de articole în acest domeniu
Pagini
▼
31 decembrie 2012
Speranta ca oamenii vor simti altfel La multi ani 2013
Ce e toata tavatura asta cu viata ta, viata mea, a tuturora? Ce e atat de incredibil? Mai incredibil ca traiesti, nu este. Restul, nimic promitator. Tot ce exista in jurul tau, putrezeste, se erodeaza, se strica, imbatraneste. Planeta aceasta la randul ei se uzeaza, se invecheste, se dezintegreaza, cu, sau fara ajutorul nostru. Toate placile tectonice, lava, marile, sunt in continua miscare.
Omul se naste, creste si imbatraneste. Nu are posibilitatea sa se reanoiasca pe sine, ci in cel mai fericit caz, poate doar sa isi incetineasca din acest proces ce se pare ca e fara oprire. Daca stim ca asa este, ce bucurie sa mai ai, tu ca individ? Lumea materiei este dura cu noi intr-un final. Putem face ceva? Nu. Ne ramane speranta intr-o inviere dupa moarte.
Dam o privire spre alte planete, si ne miram cat de norocosi putem fi. Si asta este adevarul. Insa noi ca locuitori pe ea, putem fi ori niste ocrotitori a-i ei, ori niste distrugatori, sugand toate resursele ei.
Chiar acum in timp ce citesti acest articol, planeta pe care stai se invarte cu 1669.8 km/h, si are o viteza prin spatiu de 30 km/s pentru a inconjura Soarele in 365 de zile. Noi nici nu simtim acest lucru pentru ca suntem protejati de atmosfera. Si planeta noastra face acest lucru pentru a trai noi in siguranta pe ea, gratuit.
Noi ne temem de ea cand se cutremura, sau cand ne da uragane, insa ea isi face treaba in continuare.
Noi ne-am impus un mod de a trai pe ea. Am format societati, ne-am impus taxe, ne-am facut legi, bani, insa planeta va continua sa calatoreasca prin spatiu, fara sa ne ceara nimic in schimb.
Planetele fara o forma de viata sunt simpli bolovani ce plutesc in spatiu, fara sa fie animate de miscarile vietatilor, de mari involburate, de luminile oraselor sau fumul furnalelor si zgomotul stadioanelor. Planeta noastra este insufletita de viata. Totul e in miscare.
De cand este asa planeta noastra? De cand am aparut noi? De cand e scris in biblie despre Adam si Eva, adica de acum cateva mii de ani? Poate. Insa descoperirile arheologice ne arata altceva, si prin simplu fapt ca aceasta planeta pare ca are o stuctura a solului prea vie, prea plina de viata pentru ca sa credem ca omul a fost pe Pamant de doar cateva mii de ani.
Daca insa omul a aparut pe pamant asa de tarziu, atunci cred ca altceva este la mijloc. Inseamna ca am fost adusi aici. Omul are o inteligenta foarte dezvoltata. Scrie poezii, mestesugeste lucruri. Nu este ca un simplu animal care vaneaza sa manance.
La 365 de zile, Pamantul ajunge in acelasi punct de la care a plecat cu un an in urma. Este un lucru adevarat, real, pe care nimeni si nici o religie nu poate sa-l conteste. Nu este un eveniment biblic ales sa se comenoreze intr-o anumita zi.
In anul 2013, imi doresc ca omenirea sa inceapa sa realizeze suferinta pe care le-o provoaca animalelor pe care le consuma, imi mai doresc ca banii pe care ii aduna parohiile de la enoriasi pentru ridicarea bisericilor, sa fie folositi pentru ridicarea caminelor pentru saraci sau ajutarea lor, imi mai doresc ca oamenii sa pretuiasca aceasta planeta, si sa priveasca aceasta viata ca pe un dar pe care cosmosul ni-l poate lua oricand, sa mai priveasca din cand in cand si in sus, nu numai pentru a se ruga, ci pentru a realiza cat de mici suntem in acest Univers, in care suntem aproape invizibili pe langa granditudinea Lui.
La Multi Ani, si toate gandurile voastre de pace sa se infaptuiasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu