trafic.ro ranking

trafic.ro

14 decembrie 2014

Dacã Pãmântul nu s-ar mai roti, ce s-ar întâmpla?

Credit: NASA.


V-aţi gândit vreodatã ce s-ar întâmpla dacã Pãmântul s-ar opri în loc şi la cât de importantã este rotaţia planetei noastre pentru viaţa noastrã?
Pãmântul se roteşte la o vitezã de 1670 km/orã. Dacã s-ar opri dintr-o datã, efectele ar fi catastrofale. Noi şi tot ce nu este adânc fixat pe planetã, am fi aruncaţi. Oceanele, în câteva clipe s-ar împrãştia pe uscat formând tzunami-uri gigantice, iar vântul neavând nimic ce sã-l împiedice ar rade Pãmântul în furtuni gigantice.

Ce s-ar întâmpla dacâ planeta s-ar opri din rotaţia sa gradual? 
Dacã s-ar opri din rotaţia sa gradual, dar ar continua sã orbiteze Soarele, lungimea anului ar rãmâne la fel, dar lungimea zilei nu va mai fi aceeaşi, ţinând şi ea un an. Soarele ar rãsãri la vest şi ar apune la est. Omenirea ar fi în întuneric pentru aproape o jumãtate de an. Chiar dacã viaţa ar supravieţui în asemenea întuneric, va trebui mai apoi sã creascã într-un ritm accelerat în timpul zilei care va ţine 6 luni. Totuşi este cunoscut cã multe organisme pot trãi în aceste condiţii, doar dacã ne uitãm la viaţa de la polii planetei din prezent.

Cel mai mare efect al opririi rotaţiei planetei, ar fi cã Pãmântul şi-ar schimba forma. În prezent, datoritã forţelor centrifugale create în timp ce planeta noastrã se învârte, ecuatorul se umflã cu 67 km. Dacã planeta s-ar opri din rotaţie, fãrã aceste forţe centrifugale, oceanele ar putea migra spre poli, inundãnd Europa, sau zone ale Siberiei şi Canadei. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi pe emisfera de sud.

În timp ce apele se mişcã, vor lãsa în urmã un vast continent la ecuator. Apele planetei ar fi împãrţite în douã oceane izolate.

Dar care sunt şansele ca planeta noastrã sã devinã nemişcatã? 
Ei bine, rotaţia Pãmântului încetineşte chiar acum, nu mult, dar încetineşte. Datoritã forţelor mareice dintre Pãmãnt şi Lunã, ziua noastrã devine mai lungã cu 1,4 milisecunde la fiecare 100 de ani. Nu pare mult dar acestea se adunã, aşa încât peste 140 milioane de ani, o zi va avea 25 de ore. Iar dacã mergem înapoi în timp, acum 400 milioane de ani, ziua a fost arât de scurtã, încât un an este posibil sã fi avut chiar şi 400 de zile, nu 365 ca acum, pentru cã Pãmântul se roatea mult mai repede pe axa lui.

Aveți întrebări din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management