trafic.ro ranking

trafic.ro

miercuri, 26 februarie 2014

Cea mai veche stea cunoscută. Problemă cu cum sunt determinate cele mai vechi lucruri din Univers.

SM0313 ( SMSS J031300.36-670839.3). Credit: NASA/STSCI


Poate oferi cineva o explicație cu privire la motivul pentru care cea mai veche stea cunoscută descoperită până acum, SM0313 ( SMSS J031300.36-670839.3), este ~ 13,6 miliarde ani de veche, dar este la numai 6000 de ani lumină distanță de Pământ și este în propria noastră Calea Lactee?

Poate e ceva legat la gravitatia galaxiei, dacă se formează aici, așa cum am făcut-o si noi. Mă întreb, în alte galaxii sunt stele la fel de vechi sau mai în vârstă, iar noi nu le putem vedea pentru că suntem orbiți de lumina din întreaga galaxie în care suntem?

Galaxia noastră este estimat că are peste 13,4 miliarde de ani, insă această vârstă este mai mică decât vârsta estimată a stelei SM0313 . Ar ar fi putut această stea să fie capturată într-o fuziune preistorică dintre galaxia noastră și o altă galaxie mult mai veche? Există multe posibiliăți. 

Oare cum putem spune că Universul este de 13.8 miliarde ani, când observarea noastră se limitează la a vedea doar cât tehnologia noastră ne permite?
Nu-mi place cum am ajuns la vârsta estimată a Universului. Dacă analizăm mai bine, cred că putem vedea ce a fost și în urmă cu 13,9 miliarde ani lumină. Dar lumina se deplasează doar înainte și atât de mult timp i-a luat luminii pentru a ajunge la ochii noștri.

Cum știm noi că SM0313 este de 13,6 miliarde de ani, când aceasta se află la 6000 de ani lumină depărtare de noi? Nu există nici o dovadă fizică, adică niciun om de știință nu are date nici despre carbon nici despre izotopii acelei stele.

Unii mi-ar spune că ani-lumină în acest context nu înseamnă vârstă, că este vorba de o distanță în acest caz. Că o stea ar putea fi la un an-lumină distanță de noi, dar veche de 13 miliarde de ani. Sau mi-ar spune că măsurarea unui an lumină este distanța pe care o parcurge un foton într-un an. În esență, este nevoie de 6000 ani pentru ca lumina de la această stea, veche de 13 miliarde de ani, să călătorească pană la ochiul nostru. Dar cum s-a ajuns la concluzia că e atat de veche?

Mai există o posibilitate, ca fizicienii să fi greșit crezând că, odată ce lumina de la o stea ajunge la ochii noștri, o vom vedea, cum e cazul acestei stele, cu 6.000 ani în urma. Ceea ce ei nu știu este că fiecare stea emite unde de torsiune, care sunt atât de repide încât acestea nu mai călătoresc, și cum undele de torsiune sunt mai rapide decât lumina, data viitoare când te uiți la stele, reține că, de fapt, ceea ce vezi pe cerul nopții sunt poziții viitoare ale stelelor, și nu trecute, în timp ce undele de torsiune, mai rapide decât lumina, mută evenimentele în viitor. Acesta este motivul pentru care vârsta Universului este greșită. Nu a existat nici un Big Bang și Universul este atemporal. Nu începe și nici nu are sfârșit.


4 comentarii:

Anonim spunea...

De unde sti tu atatea? :))

Lupu Victor spunea...

O pãrere. Nu e bãtutã în cuie.

Anonim spunea...

Alin Zoica:
Varstele stelelor sunt stabilite prin spectrul luminos al acestora, spectrul ne arata din ce compozitie chimica sunt alcatuite acestea, astfel ca stelele foarte vechi sunt alcatuite din hidrogen si foarte putin heliu, pe cand cele mai tinere sunt alcatuite din elemente chimice complexe (H, C, N, O, ...), adica in timp ce stelele varstnice sunt mai mici si mai pure chimic, cele tarzii s-au format dupa explozia multor alte generatii de stele care deja imbogatisera mediul interstelar cu elemente mai grele decat hidrogenul.

Totusi mai demult am avut o intuitie si ea se verifica astazi dupa vreo 10-20 de decenii pe cand citeam o carte de astronomie, ... si anume faptul ca astazi astronomii se pacalesc bine, ei au gasit foarte multe stele tinere acolo unde trebuiau sa fie doar stele varstnice, iar explicatia mea este ca norii de elemente complexe au ajuns oriunde in univers, nu aveau de ce sa ocoleasca stelele varstnice ba din comtra acestea fiind cele mai numeroase le-au schimbat destinul, le-au imbogatit cu carbon, oxigen, azot, ... la fel si planetele acestora, astazi noi putand vedea o mare iluzie stiintifica, mai exact stele care ne pacalesc paradigmele, stele varstnice care par a fi stele tarzii.

In univers mai exista si corpuri stelare extrem de dense si de masive, stelele neutronice, ori acestea impreuna cu supernovele sunt capabile sa produca transmutatia hidrogenului si heliului in elemente ceva mai grele, ...

O alta problema ar fi chiar adevaratele portaluri interdimensionale care pot produce antimaterie, transmutatia elementelor inclusiv alte big-banguri, ...

Cu privire la vechimea galaxiilor se foloseste tot spectrul stelelor componente dar si organizarea acestora.

Distanta pana la aceste galaxii se calculeaza siplu printr-o formula ce include obligatoriu paralaxa, ceva cu unghiul de observatie si miscarea acestor corpuri intr-un an raportat la corpurile invecinate...???

George Cazac spunea...

Stiinta lucreaza cu date,cifre, ipoteze. De multe ori omul vrea sa aiba niste certitudini, care l fac sa devine uneori subiectiv. Cred ca suntem extrem de limitati in ceea ce priveste cunoasterea Universului, am ajuns undeva la primele litere ale alfabetului... Mi a placut ideea ta. Universul nu are nici inceput nici sfarsit .

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

Google+ Followers

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management