trafic.ro ranking

trafic.ro

02 noiembrie 2013

Să colonizăm Luna!

232 cadre, la 75% best quality in Registax.


Probabil, mulți dintre voi când erați copii, ați visat să ajungeți pe Lună, sau v-ați imaginat baze lunare ca niste cupole în care cosmonauții trăiesc. Acest lucru se poate întâmpla în aceste zile o dată ce tehnologia a avansat foarte mult, facând un salt enorm în ultimul deceniu. Părerea mea personală este că Luna nu ar fi primul candidat de colonizare, ci Marte.

Cel mai simplu mod este insă de a ajunge pe Lună, deoarece pentru a ajunge pe Marte este necesară o călătorie 6 luni în spațiu, spre deosebire de Luna pe care se poate ajunge în câteva zile.

Dacă luăm în considerare deci colonizarea Lunii care, apropo, este acum interzisă de tratatele internaționale, Luna putând fi studiata doar în scopuri științifice, ar trebui să fie făcut strategic, nu oriunde pe suprafața sa.

Construirea unei baze lunare trebuie să fie localizată la unul din polii lunari din mai multe motive :

1 . Energie solară . Există locuri de la polul sud al Lunii de exemplu , unde Soarele nu apune niciodată , cu excepția eclipselor de Lună, atunci când umbra Pământului acoperă Soarele așa cum se vede de pe Luna .

 Cu un Soare care nu încetează niciodată să strălucească , eventuala bază lunară ar avea energie solară continuă . Muntele Malapert de la sudul Lunii , situat în apropiere de craterul Shackleton, este mereu însorit . Stațiile de colectare solară ar putea oferi energie electrică pentru o bază în cazul în care ar fi construită undeva în apropierea acestui munte .
Craterul Peary (acest nume i s-a dat de la: vezi aici) de la nord poate fi , de asemenea, luat in calcul deoarece o parte din suprafața sa este în mod constant expusă la Soare , estimând că în această regiune ar fi o temperatură stabilă de -50 de grade Celsius , cu temperaturi comparabile cu cele din Siberia .

2 . Apa de la poli. S-a demonstrat deja că există apă la polii lunari unde lumina Soarelui nu ajunge niciodată. Acest lucru ar face pe viitorii coloniști să dispună de resurse pentru consum.

O bază lunara pe fata nevazută a acesteia este exclusă , deoarece ar fi împiedicate comunicațiile directe cu Pământul .
Oricum ar fi, cred că oamenii vor coloniza Luna mai întâi și abia apoi o planetă .

Dar, înainte de a ne gândi la orice colonizare, ar trebui să ne gândim la motivul pentru care s-ar face un asemenea pas. Este greu de crezut că de dragul științei s-ar investi atât de mulți bani pentru o bază acolo. Trebuie să fie ceva mult mai valoros, și anume exploatarea de resurse. Numai atunci va fi colonizată, dar cum încă nu sunt motive foarte întemeiate de a crede că avem ceva de exploatat pentru a aduce și profit și să fim, de asemenea, capabili să acoperim și costurile de colonizare, slabe șanse. Poate doar dacă vom descoperi un munte de aur acolo.

Un motiv mai valoros însă și care s-ar pune în aplicare foarte rapid, ar fi un impact iminent al unui asteroid cu planeta noastră, care este cunoscut în prealabil, cu cel puțin 5-10 ani înainte.

Sincer, eu aș fi foarte fericit să fiu unul dintre primii locuitori de pe Lună, dacă o asemenea bază s-ar construi acolo. Aș face aceasta, dacă aș conviețui însă acolo cu oameni atent analizați psihologic, pentru a nu risca conflicte pe parcursul acelei perioade. Imaginează-ți să nu te suporți cu cineva intr- un spațiu să zicem de 400 mp pe o perioadă de 5 ani.
Îmi imaginez cât de frumos ar arata Pământul de pe Lună. Acesta ar fi mult mai mare față de cum vedem noi Luna de pe Pământ. La această minunație mai punem si frumusețea covarsitoare a planetei noastre, de culoare albastru aprins, împânzită de nori albi ca zapada în forme de vartejuri spectaculoase.

Mi-aș privi propria planetă prin telescop, amintindu-mi cum priveam de pe Pământ, Luna.
Pe lângă admirația pe care o voi avea față de planeta mamă, aș face multe teste când aș iesi în mediul lunar îmbrăcat în costumul de protecție. Întâi m-aș juca cu nisipul selenar, aș face unele manevre mai periculoase ca sărituri, tumbe, si aș fi cu ochii în patru la orice schimbări de la suprafață, de exemplu poate gaze pe care se presupune că le emană, dar și sclipiri sau fulgere care au fost consemnate în observațiile unor astronomi amatori, și poate că aș descoperi alte fenomene inexplicabile pe care nu le puteam observa decât dacă era o bază de cercetare acolo.

Sper că am inspirat oameni din acest articol, pentru a căuta Luna mai mult, și vezi că poate intr-o zi, această "planetă" pietroasă va putea fi casa noastră temporară, în cazul unor amenințări viitoare dezastruoase, si va ve-ti spune , "ei bine, nu m-am uitat la Luna înainte, si iata-ne, pe ea, iubind-o, atât de bucuroși că există.
 

Vârsta Lunii: 27 zile
Distanța: 387,568 km
Faza: 17% (0% = Nouă, 100% = Plină)

Optica: Celestron C8 "-newtonian telescop, Plossl 20mm, 2x Barlow
Montura: CG5 (EQ5)
Camera: Sony CX130
Filtru: nu
Data: 11/09/2012
Locație: Baia Mare, România
Procesare: Registax, FastStone Image Viewer

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management