trafic.ro ranking

trafic.ro

18 decembrie 2012

Venus vs. Marte Care este perfecta pentru teraformare?



Spre deosebire de Venus, care se invarte o data la 243 ore venusiene in jurul axei sale, Marte se invarte o data la 24 de ore si 37 min martiene, care sunt foarte similare cu cele Pamantene. Singurul lucru care o dezavantajeaza pe Marte fata de Venus, este diametrul ei, de 6,792 km, care este mica in raport cu Pamantul si Venus, acestea doua din urma fiind similare. Diametrul lui Venus este de 12,092 km (numai 650 km mai puțin decât cel a Pamantului). Vezi Planetele Sistemului nostru Solar. Referat astronomie .

Daca ar fi sa ne intrebam care dintre cele 2 planete ar fi potrivita pentru orice fel de forma de viata, pe care a-ti alege-o? Parerea mea este ca Marte. Aceasta planeta cu atmosfera, fie ea subţire, formata din dioxid de carbon, seamana mai mult cu a noastra: nu este acoperita permanent de nori ca Venus, si temperaturile oscileaza intre −143 °C si 35 °C, iar Venus are temperaturi medii de 480 ° C .
Pe langa acest fapt, consider ca e mai usor de trait in conditii de frig decat de prea cald. Si aici pe Pamant stim ca este mult mai usor sa te protejezi de frig decat de cald. Cand este cald te poti dezbraca de toate insa de canicula nu scapi, insa daca e frig poti imbraca haine mai groase, iar temperatura se regleaza.
"Insamantare artificiala".
Pentru planeta Marte noi reprezentam extraterestrii. Noi putem schimba viitorul acestei planete, deoarece am ajuns chiar pe ea datorita tehnologiei noastre de acum.

Noi stim ca nu sunt forme de viata pe Marte si nici nu stim cu certitudine daca aceasta planeta a gazduit asa ceva in trecut, insa stim ca avem capacitatea s-o facem sa aiba, o data ce am studiat-o si am si ajuns acolo. Cum? Cred ca este simplu. Noi am descoperit pe planeta noastra forme de viata ce pot trai in conditii foarte grele, similare cu cele de pe Marte. Este vorba de viață microscopică: creaturi mici microbiene numite bacterii si archaea.
Un tip de bacterii fotosintetice numite cyanobacterii pot forma primul oxigen molecular in atmosferă, ce ar putea ridica nivelul de oxigen la aproximativ 10% pe planeta, permițând stratului de ozon si oxigenului sa se formeze, folosind creaturi să evolueze.

Putem ca in viitoarele misiuni sa transportam aceste bacterii acolo, pentru a monitoriza comportamentul lor in acel mediu. Cred ca am ajuns la un nivel de cunoastere al planetei in care putem experimenta prin diverse metode cum putem face planeta sa invie. Incet, prin programe lungi, putem teraforma Marte in ceva de nerecunoscut.

Foto mai sus: Echipajul Apollo 11 in carantina si președintele Richard M. Nixon. Credit: NASA.

Stim cu totii ca astronautii Apollo, cand se intorceau de pe Luna, erau dusi intai intr-o "celula" in carantina. Acest lucru se intampla deoarece ei au mers untr-un mediu extraterestru, de unde puteau imprumuta diferite substante care nu erau de pe Pamant. Această practică a continuat timp de inca două misiuni Apollo, Apollo 12 și Apollo 14, înainte sa fie dovedit ca Luna este stearpa de viață. Mai tarziu, procesul de carantină a fost eliminat.

Acelasi lucru, insa invers, se poate intampla si pe Marte, dar excludem carantina. Acolo in mod voit putem "infesta" planeta cu factori biologici microbieni, ce o pot transforma. Intr-un proces foarte lung, aceste substante pot actiona ca o "boala" numita viata, ce poate cuprinde intreaga planeta. Poate Marte chiar are nevoie de acele substante trimise de aici. v-ati gandit la asta?
Oricum ar fi, cred ca macar o baza cu personal uman, ar putea exista mult mai usor acolo decat pe Luna, unde atmosfera este in totalitate absenta.



Cat de greu este pentru a teraforma planeta Marte?
Alte planete din piatra si cu atmosfera in afara de Marte, mai exista in sistemul nostru solar, si anume Venus si Pamantul. Venus este mai aproape de Soare decat noi, deci este o planeta fierbinte, iar Marte este mai departe decat noi de Soare si deci acolo este mult mai scazuta temperatra decat aici. Pamantul deci, se afla intre cele doua planete, Venus si Marte, ambele avand temperaturi extreme, insa Pamantul avand temperaturi numai bune pentru viata.





Pentru a ajunge pe Marte iti trebuie 6 luni de calatorie cu tehnologia din prezent. In acel modul inchis ermetic, vor trebui transportate creaturile mici microbiene descoperite pe planeta noastra care ar putea supravietui pe Marte. Ma mira faptul ca in atatea misiuni cu rovere pe aceasta planeta, nu s-au transportat micro organisme vii pentru a fi lasate macar acolo fara a se monitoriza activitatea lor. Acest lucru ar fi esential pentru a descoperi daca intr-adevar aceasta planeta poate sustine viata. Ma gandesc ca poate NASA mizeaza pe gasirea vietii acolo, fara influente exterioare, pentru ca dupa aceea, daca se descopera ceva, nu se va mai sti a cui a fost. Acest lucru este comparativ cu intrebarea: al cui e copilul meu?

Este clar ca unde nu este apa, o planta nu este buna de nimic, se usuca si moare. O misiune in acest sens ar costa milioane fara nici un rezultat. Insa daca luam in considerare alte metode, poate a-m avea un rezultat. Ma gandesc chiar si la teraformarea din interior.

Nu stiu daca s-au creat conditiile de pe Marte aici, in laboratoarele de pe Pamant. Ar trebui construite niste spatii mai largi, inchise ermetic, in care sa existe sol, compozitia aerului si temperaturile care sa corespunda celor de pe Marte. Nu cred ca cei de la NASA nu cunosc aceste lucruri din atatea misiuni realizate pe planeta rosie.


Condiții de vid pentru a simula funcționarea modulului Apollo într-un mediu de spațiu. Credit: NASA.


Sunt datele necesare pentru crearea unui mediu martian, asa cum s-a creat un mediu lunar pentru astronautii apollo, insa acesta este mai complex. Crearea mediului de pe planeta Marte implica dupa parerea mea o munca foarte grea, deoarece va trebui sa se creeze un aer cu anumite cantitati de substante, si nu vid ca cel lunar. Poate ca aceste cantitati variaza pe suprafata martiana, insa se poate realiza o medie a acestora.

Aveți întrebari din astronomie la care nu le găsiți răspunsul? Puneți o întrebare într-un comentariu în directorul de aici: Întrebări și răspunsuri astronomie.

7 comentarii:

Anonim spunea...

Alin Zoica:
Doresc sa aduc o completare critica, ceva ce schimba la 180 de grade perspectiva tuturor in materie de teraformare.

Toate metodele propuse sunt praf in ochii umanitatii, de fapt se stie foarte bine ca aproape orice planeta poate fi teraformata peste noapte incepand din prezent, practic vreo 14 planete pitice si peste.
Solutia geniala este utilizarea unui gaz-spuma, adica ceva in genul cloro-fluoro-carburilor pentru a realiza efect de sera, dar nu un gaz propriu-zis ci specii de micro-baloane rigide si rezistente cu proprietati diferite.

Acest gaz teraformant va avea un parcurs diferit pe planete diferite, de exemplu pe majoritatea planetelor va fi un ecran contra radiatiei cosmice, un termostat planetar, un iluminator-reflector-difractor cat si de florescenta nocturna, dar si rol de contrapresiune-atmosferica, ...

Pe Venus acest gaz-inteligent va fi produs de niste sonde-plutitoare in atmosfera inalta din CO2, azot, apa si acid sulfuric, convertite in bule de carbon si plastic rezistent termic umplute cu oxigen sau hidrogen.
Venus se va infierbanta pana la disocierea CO2 in C si O2.
In faza intermediara Venus va avea o suprafata de grafit si o atmosfera plina de oxigen, azot si CO2. Daca proportia gazelor nu va permite proliferarea vegetatiei pe o Venus desertica, atunci vom trece la planul B ce implica realizarea unui scut planetar dintr-un nou gaz teraformant, de data aceasta un gaz aproape opac optic, dar bun conducator de caldura, ceea ce va transforma Venus intr-o planeta a serii vesnice luminata mai ales prin fluorescenta scutului-gaz si complet nealimentata energetic de la Soare, astfel planeta isi va crea un al doilea rand de sedimente la temperaturi de cca. -145C, de data aceasta niste calote de gheata carbonica, ...in final atmosfera venusiana ar putea fi destul de adecvata dezvolltarii vegetatiei planetare.

Deasupra scutului nr. 1 cel cu "efect de cuptor" se va acumula o atmosfera densa de oxigen care se va pierde rapid in spatiu, ...
Secretul ar sta in masa flotanta a scutului de sera, el ar trebui sa pluteasca deasupra atmosferei dense de CO2 si sa coboare odata cu subtierea si scaderea densitatii si a presiunii atmosferice venusiene devenind mai dens si el si mai eficient, ceea ce inseamna ca vom putea scinda tot CO2 venusian pana la nivelul solului si vom lasa oxigenul mai usor in afara scutului la o temperatura uriasa si el (cca. 800 /1200C) in bataia vantului solar, astfel ca dupa cativa ani Venus se va alege cu o atmosfera densa de azot, oxigen vapori de apa si ceva CO2.

In final Venus va fi planeta Sahara.


Lupu Victor spunea...

Un comentariu inteligent pentru un...anonim

Anonim spunea...

Alin Zoica: (alinzoica@yahoo.ro)

Marte, Mercur si Luna ...
Marte va fi incalzit cu acelasi gaz teraformant si probabil mari cantitati de azot, oxigen si apa se vor elibera atat prin topirea completa a calotelor glaciare polare cat si prin topirea permafrostului martian si dupa cativa ani Marte va fi asemenea lui Venus teraformat, poate avand putin mai multa apa, o Sahara de tipul Sahelului? (Pe Marte bulele de gaz vor fi umplute cu hidrogen din apa polara, deci sondele teraformante vor amartiza pe calotele polare martiene, ... iar gazul martian va fi opac-termic, dar transparent optic si cu proprietati fluorescente noaptea.
Mercur: aici la fel ca si pe Luna ne-ar trebui o presiune atmosferica pozitiva, asadar am realiza scutul-gaz pe partea vesnic intunecata a lui Mercur bazandu-ne pe presiunea vantului solar ca o presiune pozitiva dinspre Mercur la foarte mare altitudine, astfel ca acest gaz flotant ar trebui sa aiba aici calitati adezive sau coercitiv-electrice, si in timp ce pe partea intunecata el ar pluti cat de cat, pe partea vesnic luminata de soare el ar sta destul de zbarcit foarte aproape de sol si s-ar inalta pe masura formarii atmosferei mercuriene.
Pe Luna treburile s-ar petrece cumva ca pe Mercur pornindu-se de la zonele polare spre ecuator.
Probabil Mercur si Luna nu vor conta foarte mult in "cursa teraformarii" de aceea aici se vor teraforma mai ales craterele polare direct cu folie de kevlar sau alt supermaterial.

Io cea mai mare luna apropiata de Jupiter poate fi bombardata cu o multime de asteroizi jovieni de gheata aflati in apropierea lui Io, apoi realizarea unui scut teraformant similar celui de pe Marte, doar ceva mai robust.
Europa, Ganimede, Calisto, Mimas, Enceladus, Miranda, ... toate necesita ruperea unei sectiuni din crusta glaciara pentru eliberarea unor cantitati mari de vapori, ... cam aceeasi problema ca pe Mercur, si vom realiza aceasta prin detonatii fuzio-nucleare ecologice cu initiere laser. Astfel vom avea o presiune atmosferica pozitiva, destul de mica la inceput dar suficienta pt. a sustine stratul-atmosferic scut-teraformant.
Pe celelalte lumi inghetate de tipul: Uranus, Neptun, Titan, Triton, Pluto, Xena, Sedna, s.a.m.d vom proceda analog ca si pe lunile lui Jupiter cu bombe fuzio-nucleare ecologice cu initiere laser, producerea unei atmosfere-suport, ...
Partea mai speciala urmeaza printr-o explicatie speciala: pe lunile exterioare similare lui Titan nu putem scapa de gazele nocive, dar ele se vor stratifica atmosferic diferit in functie de greutatea fiecaruia, de exemplu jos vom avea oceanele de apa lichida, apoi o atmosfera densa de azot, oxigen si CO2, iar deasupra acesteia imediat sub scut vom avea o atmosfera inalta densa de metan, acesta fiind mai usor decat aerul.
Amoniacul este extrem de dens asa ca se va dizolva in oceanele de apa.

Anonim spunea...

Alin Zoica:

Rachetele nu pot exista in acest univers deoarece scutul teraformant le-ar face praf la acea viteza, insa navele plutitoare "ciuperca" un fel de dirijabile cosmice cu motor racheta o vor putea face.

Cu privire la Uranus si Neptun, aici ideea este de a izola termic aceste planete, incat hidrogenul captiv sub norii de zapada de metan, apa si amoniac ar putea evada complet in spatiu lasand in urma o planeta oceanica similara Pamantului dar fara pic de uscat.

Probabil ar fi suficient sa incalzim cele doua planete pt. a permite lichefierea completa a norilor de apa, amoniac si metan si a permite hidrogenului sa formeze un strat atmosferic exclusiv exterior care ar migra constant si continu in mediul interplanetar.

Anonim spunea...

PS: Merci Lupu Victor!
Astept si eu eventualele critici pe e-mailul meu sau aici la comentarii.

Lupu Victor spunea...

Ce sa mai critic? Ai dat aici toate datele necesare si foarte interesante si usor de "digerat". Multumesc pentru aceste comentarii. Cred ca tu ar fi trebuit sa faci acest articol :))

Unknown spunea...

Interesant, foarte interesant

Trimiteți un comentariu

Imagini si video prin telescop

Craterul Abulfeda si Almanon (3) Craterul Albategnius si Hipparchus (8) Craterul Alexander (3) Craterul Alphonsus (9) Craterul Apianus Aliacensis si Werner (10) Craterul Archimedes (11) Craterul Archytas si Timaeus (3) Craterul Aristarchus si Herodotus (15) Craterul Aristillus si Autolycus (10) Craterul Aristoteles si Eudoxus (16) Craterul Arnold si Democritus (2) Craterul Arzachel Thebit si Rupes Recta (12) Craterul Bailly (4) Craterul Balmer si Vendelinus (4) Craterul Banachiewicz (1) Craterul Barocius si Maurolycus (9) Craterul Biela (5) Craterul Boussingault (9) Craterul Bullialdus (4) Craterul Burg (7) Craterul Byrgius (5) Craterul Campanus si Mercator (3) Craterul Capuanus si Palus Epidemiarum (11) Craterul Casatus si Klaproth (8) Craterul Cassini (5) Craterul Catharina (7) Craterul Cichus si Weiss (2) Craterul Clavius (19) Craterul Cleomedes (6) Craterul Colombo si Magelhaens (4) Craterul Condorcet (3) Craterul Copernicus (14) Craterul Cruger (1) Craterul Curtius (4) Craterul Davy si Palisa (2) Craterul De La Rue (1) Craterul Delambre Taylor si Dollond (4) Craterul Deslandres si Lexell (8) Craterul Doppelmayer (4) Craterul Eddington si Seleucus (2) Craterul Endymion (5) Craterul Eratostene si Sinus Aestuum (9) Craterul Firmicus si Apollonius (3) Craterul Flammarion (1) Craterul Flamsteed (2) Craterul Fontenelle (1) Craterul Fra Mauro (4) Craterul Fracastorius (4) Craterul Furnerius (3) Craterul Gambart (4) Craterul Gärtner si Democritus (3) Craterul Gassendi (16) Craterul Geber Abenezra si Azophi (7) Craterul Gemma Frisius si Zagut (4) Craterul Goclenius (3) Craterul Goldschmidt si Anaxagoras (12) Craterul Goodacre (1) Craterul Grimaldi (10) Craterul Gruemberger si Cysatus (8) Craterul Guericke si Parry (3) Craterul Gutenberg (1) Craterul Hainzel (11) Craterul Harpalus si South (6) Craterul Heinsius (2) Craterul Helicon si Le Verrier (3) Craterul Heraclitus si Licetus (14) Craterul Hercule si Atlas (16) Craterul Hevelius si Cavalerius (4) Craterul Hommel si Pitiscus (9) Craterul J. Herschel (4) Craterul Janssen Vlacq şi Rosenberger (16) Craterul Julius Caesar (5) Craterul Kepler (8) Craterul Lalande si Mosting (2) Craterul Lambert si Pytheas (1) Craterul Langrenus (3) Craterul Letronne Billy si Hansteen (3) Craterul Lilius (4) Craterul Longomontanus si Maginus (26) Craterul Macrobius si Tisserand (8) Craterul Manilius (7) Craterul Manzinus si Mutus (5) Craterul Marco Polo (1) Craterul Marius (4) Craterul Maupertuis si La Condamine (2) Craterul Menelaus (10) Craterul Messala si Geminus (5) Craterul Messier (1) Craterul Moretus (23) Craterul Nearch Jacobi si Boguslawsky (5) Craterul Oenopides (4) Craterul Orontius (14) Craterul Pallas si Murchison (12) Craterul Parrot Airy si Vogel (1) Craterul Pentland Scott si Demonax (5) Craterul Petavius (8) Craterul Philolaus (4) Craterul Phocylides si Nasmyth (10) Craterul Piazzi Lacroix si Fourier (4) Craterul Piccolomini (10) Craterul Platon (16) Craterul Plinius (11) Craterul Pontécoulant (2) Craterul Posidonius (8) Craterul Proclus (8) Craterul Ptolemaeus (10) Craterul Reinhold si Lansberg (3) Craterul Rhaeticus (1) Craterul Rheita si Metius (8) Craterul Riccius (2) Craterul Rothmann si Lindenau (6) Craterul Sabine si Ritter (2) Craterul Sacrobosco (4) Craterul Santbech (5) Craterul Sasserides si Gauricus (8) Craterul Scheiner (8) Craterul Schickard (21) Craterul Schiller (16) Craterul Scoresby (4) Craterul Secchi (1) Craterul Sirsalis (1) Craterul Stadius (4) Craterul Steinheil si Watt (3) Craterul Stevinus si Snellius (4) Craterul Stiborius (1) Craterul Stöfler si Maurolycus (7) Craterul Strabo si Thales (3) Craterul Taruntius (4) Craterul Theaetetus si Calippus (2) Craterul Theophilus si Cyrillus (8) Craterul Triesnecker (10) Craterul Tycho (18) Craterul Vega (3) Craterul Vieta Mersenius si Cavendish (10) Craterul W. Bond si Meton (10) Craterul Walther Purbach si Regiomontanus (18) Craterul Wichmann (2) Craterul Wilhelm si Pitatus (14) Craterul Wolf (3) Craterul Zollner si Kant (1) Craterul Zucchius Bettinus si Kircher (8) Culorile Lunii (6) Eclipse (7) Galerie (19) Iluzii optice (6) Imagini DSLR cerul (7) Imagini DSLR si Hyperion (6) Imagini DSLR si telescop (36) Luna in 3D cu 3dfication (3) Magazine telescoape (1) Mozaicuri Luna (12) Pete solare (10) Planete (32) Rima Ariadaeus (4) Rupes Altai (10) Stele (13) Termeni (12)

 
Toate imaginile sunt © Copyright 2010-2015 Lupu Victor. Toate drepturile rezervate.Fotografiile nu pot fi reproduse, publicate, sau copiate sub nicio formă fară acordul autorului. Mulțumesc pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. ASTROFOTOGRAFIA | Lupu Victor Astronomy - Contact - Ajutor
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Online Project management